Despre controlul de sine si asupra altora

obsesiecontrol-720x340

A controla pe alţii sau pe sine, înseamnă exersarea unei anumite autorităţi, a supraveghea, a fi în gardă. Controlul constă în dorinţa de a domina, a se înţelege că propriile decizii se manifestă cu orice preţ chiar dacă ceilalţi nu sunt de acord. Aceasta semnifică dorinţa de a DIRIJA totul în felul nostru dorind ca rezultatul să corespundă propriilor noastre dorinţe, capricii şi credinţe. Însumând, este încercarea în toate felurile posibile de a manipula totul.

 În spatele controlului se regăseşte întotdeauna o frică pentru propria persoană. De exemplu, o femeie care controlează ceea ce soţul ei mănâncă poate crede că face acest lucru pentru binele acestuia, pentru sănătatea lui, când de fapt adevărata sa motivaţie este teama că, dacă el se va îmbolnăvi sau va fi incapabil să muncească, oamenii vor crede că nu este o soţie bună ori că va fi obligată să se ocupe de el şi să rezolve toate singură. Un alt exemplu este tatăl care controlează orele de ieşire şi de sosire ale fiicei sale adolescente şi care afirmă că îşi face griji pentru aceasta, când de fapt frica sa profundă este generată   de îngrijorarea de a nu fi considerat un părinte neRESPONSABIL sau mai mult pentru că este incapabil să doarmă atâta timp cât ea nu s-a întors acasă şi asta din cauza propriilor sale frici negestionate.

Dorind să controlăm totul, credem că deţinem puterea asupra celorlalţi, dar în fapt se va întâmpla contrariul. Acţionând astfel ne încarcerăm singuri prin frica de a avea încredere sau de a delega atunci când se ivesc sarcini ce trebuie rezolvate.

Ne controlăm pe noi înşine atunci când acţionăm împotriva propriilor dorinţe. Aceasta crează, deci, tensiuni în corpul nostru şi la un moment dat totul sfârşeşte prin a se prăbuşi. Să luăm exemplul unei persoane care doreşte să se odihnească întregul sfârşit de săptămână. Partea sa “rezonabilă” îl împiedică deoarece are o grămadă de lucruri de făcut. Pe măsură ce îşi îndeplineşte sarcinile, tensiunea îi cuprinde corpul, deoarece se împiedică în a-şi îndeplini o dorinţă care corespunde unei nevoi reale. Dacă persoana persistă în această atitudine, corpul său îl va transmite periodic mesaje din ce în ce mai serioase până când va trebui să aleagă între a se opri sau a se îmbolnăvi. Ce este nefericit în această atitudine este că, pe măsură ce o persoană se reţine, se controlează, îşi refulează emoţiile şi se distanţează de propria sensibilitate şi dorinţe, cu atât mai mult riscă să-şi piardă controlul. De exemplu în cazurile în care o persoană îşi controlează furia, o alta lacrimile, o a treia cuvintele, toate vor sfârşi prin a-şi pierde controlul într-un fel sau altul. Fiinţa umană, fiind limitată psihologic, nu poate să se controleze la nesfârşit. Atunci când îşi atinge LIMITELE, cedează.

În spatele controlului de sine se ascunde, de asemenea, o frică pentru propria persoană, fie că acest control e conştient sau nu. De exemplu, dacă cineva se controlează pe sine abţinându-se de la desert el poate face asta din teama de a deveni dependent sau de a se îngraşă. Eventual, va sfârşi prin a-şi pierde controlul şi va mânca de trei ori mai mult decât e necesar. Sau şi-ar putea pierde controlul în alt domeniu. Să ştim că, de asemenea, controlul de sine cere enorm de multe eforturi şi energie. Imaginează-ţi cantitatea de energie necesară atunci când avem o familie, un cerc de prieteni, colegi de serviciu şi vrem să-i controlăm pe toţi!

Pentru a ajunge să te controlezi mai puţin, se sugerează să exersezi aceasta cu ceilalţi. Cum să reuşeşti? Respectându-te, DETAŞÂNDU-TE şi ascultându-ţi propriile nevoi; ACCEPTÂNDU-TE aşa cum eşti şi acordându-ţi mai multă ÎNCREDERE.

Cu cât vei învăţa să te controlezi mai puţin cu atât îţi va fi mai uşor să faci asta şi cu ceilalţi. Vei putea delega şi acorda spaţiul necesar fiecăruia pentru a înflori şi asta respectându-ţi propriul tău spaţiu. Vei putea să-i laşi să-şi trăiască viaţa aşa cum vor chiar dacă nu eşti de acord cu asta. Din contră, dacă în ciuda bunăvoinţei tale, te vezi pe cale de a te controla, este important să-ţi acorzi dreptul de a fi aşa pe moment recunoscând faptul că propriile-ţi FRICI şi limite au preluat controlul şi te fac să acţionezi în acest mod.

Extras cartea “Marele ghid al existenţei” de Lise Bourbeau, Micheline St. Jacques

0

Add a Comment